marți, 22 mai 2012

Perle (Pentru ca tot se apropie bacul)


"Mihai Viteazul a murit,a inviat,s-a luptat cu tatarii,apoi a murit la loc."


"Atmosfera de neuitat...
Ma faceti sa ma simt ca-ntr-o gradina cu legume!"


"Hemoglobina trebuie sa se cupleze cu oxigenul,de obicei,dar ei ii place mai mult cu carbonul"

"Cetățeanul turmentat se întreabă “Eu cu cine votez?” la fel ca susținătorii de pahar a lui Băsescu"

"Caragiale era un adevarat miștocar al secolului 17"

"Aud culori si vad sunete."


"Profa de geografie le preda elevilor:
- Romania este situata in partea de Est a tarii."

"Am vazut un stol de hipopotami"



"Sotia ii spune sotului:
- Mai bine ma casatoream cu dracul!
- Aiurea, scumpo! Casatoria intre rudele de sange e interzisa!"

"DOUA GRAME PARALELE DEFINESC PARALELOGRAMUL"


""E clara incurcatura?""

"Stefan cel Mare a dat ordin la cai sa cotropeasca mai tare!."

"Banca a 2-a stai dreapta in banca!"

"Germania se varsa in Dunare."

"Scheletul capului are 12 perechi de coaste..."

"Biologie: Toatã lumea stie sã mestece, stie sã sugã...Eu vorbesc si tu mã acoperi !!!"

"Romanul "Rascoala" este conceput de Liviu Rebreanu sferic, pentru ca începe si se termina cu imaginea burtii lui Rogojinaru, care seamana cu o sfera."

"Imparatul avea o gradina si in fund un mar"

"Cristofel Columb a plecat în America unde s-a însurat cu o bãştinoasã."





sâmbătă, 14 aprilie 2012

Pentru ca el e Cristi

De ce tocmai el?

1. Pentru ca e sociabil
2 Pentru ca ma face sa zambesc
3 Pentru ca ma face sa rad chiar si atunci cand am foarte multi nervi
4 Pentru ca il cunosc de jumatate de an dar parca il cunosc de-o viata
5 Pentru ca  e super de treaba
6 Pentru ca e zapacit
7 Pentru felul lui de-a fi
8 Pentru ca  imi place numele lui
9 Pentru ca ma enerveaza
10 Pentru ca exista
11 Pentru ca  are ochii aia atat de frumosi
12 Pentru ca  rade intruna
13 Pentru ca a vrut neaparat sa scriu chestia asta
14  Pentru ca e singurul care a reusit sa ma faca sa rad pana m-a durut  burta
15 Pentru ca are momentele lui de zapaceala
16 Pentru ca  atunci cand are momentele lui de zapaceala imi spune "beibi" :))
17 Pentru felul in care ii deseneaza pe phineas si ferb
18 Pentru ca nu mai stiu ce sa scriu
19 Pentru ca stie de gluma
20 Pentru ca poate fi si serios
21 Pentru ca prima parere despre el a fost gresita
22 Pentru ca ma gadila in ora de info =))
23 Pentru ca va citi asta
24 Pentru ca nu pot sa ma plictisesc cand sunt in preajma lui
25 Pentru ca pot fi eu insumi in preajma lui
26 Pentru ca avem discutii in contradictoriu si ne amuza chestia asta (ba da..ba nu :)) )
27 Pentru ca ne oprim la dicutiile in contradictoriu,nu ne certam
28 Pentru ca imi da mesaje
29 Pentru ca e descurcaret
30 Pentru prostiile mele la care rade
31 Pentru ca e colegul meu drag.

miercuri, 29 februarie 2012

Scrisoare catre suflete

     Dragule,
  Probabil esti mirat ca dupa atata vreme iti scriu,ma mira si pe mine..
  Iti scriu pentru ca lumea imi pare din ce in ce ma straina,mai ipocrita.Iti scriu pentru ca am obosit sa cobor in fiecare gara a fericirii mele si sa trebuiasca sa ma urc apoi,iar,in trenul adolescentei pentru ca nu mai puteam distinge oamenii de celelelalte vietati.Candva,cineva,intr-o gara in care ma intorc adesea,aceeasi gara in care se opresc fericirea si tristetea,aparent luminoasa,aceeasi gara pe panoul careia permanent se suprapun destinatii spre care alergi fara rost,gara destinului meu,mi-a soptit:"Bun venit in rasa umana".Pe atunci eram doar un calator ce nu stia ce inseamna viata,nu cunostea oamenii si felul lor de a fi,atat de falsi cateodata,luptand orbeste pentru un lucru care se dovedeste a-i fi inutil,alergand spre destinatii nesigure,mereu altele,care se intersecteaza la capat de drum intr-un punct mort,in punctul in care m-am oprit si eu acum,dar acum am inteles perfect ce insemna vestita "rasa umana" pentru care totul are un pret.
  Nu mi-a mai ramas mult timp,numai sunt copilul de alta data ce alerga impreuna cu vantul..Daca imi cauti ochii ii gasesti printre zambete false,buzele mi-au devenit inchisoare a cuvintelor..Iti scriu pentru ca am nevoie sa ma inteleaga cineva,iti scriu pentru ca  m-ar durea sa-ti vorbesc si sa nu ma poti intelege pe deplin,pentru ca pe zi ce trece sunt mai uimita de oameni.Apar de nicaieri mai rai,mai buni,mai cruzi,mai altfel,de fiecare data altfel.Nimeni nu ramane la fel.M-am straduit sa fiu aceeasi persoana,sa rad mereu sau fiu bine dispusa,dar, la ce bun?
   Oamenii sunt de vina,nu poti avea incredere in ei,cel putin nu in toti.Unii sunt falsi pe cand altii,ei bine adevaratii oameni pe care i-am cunoscut,cred ca incap intr-un saculet si ma bucur nespus de mult ca i-am intalnit.De la ei am invatat ce inseamna cu adevarat sa fi "om",am invatat ce inseamna bunatatea,am invatat ceea ce cunosc acum,de la ei...
  Te las cu bine,sperand ca, coloana aceasta infinita de suflete sa nu te raneasca.Ma imbrac intr-un nor de vise si plec,ai grija de tine suflete!
  Ai grija de oameni!

joi, 9 februarie 2012

Pentru ca el e Andrei

De ce el?
-Pentru ca el e Andrei al nostru
-pentru ca fara el am "muri de foame" la scoala
-pentru ca ma face sa rad in fiecare zi
-pentru ca e cel  mai de treaba baiat pe care l-am cunoscut
-pentru ca n-aveam idee ce postare sa fac cand m-a sunat el
-pentru ca nu pot sa ma plictisesc cand stau cu el
-pentru ca imi povesteste orice
-pentru ca imi vars nervii cateodata pe el si dupa imi pare rau dar numai conteaza pentru ca nu se supara
-pentru ca ma intreaba in ora cand ma aranjez "Cine te crezi?"=))
-pentru ca e un prieten adevarat
-pentru ca e fratele pe care nu l-am avut niciodata
-pentru ca am fost in aceeasi clasa in clasa I si  a II-a
-pentru ca am "divortat" in semestrul I in al clasei a IX-a pe trecerea de pietoni vis a vis de tribunal si biserica
-pentru ca nu pot sta suparata pe el mai mult de un minut
-pentru ca atunci cand se supara e asa de comic
-pentru ca e el
-pentru ca e simplu
-pentru ca e complicat
-pentru ca se vaita ori de cate ori il imbulgareste cineva
-pentru ca il cunosc de putin timp dar parca il cunosc de o viata
-pentru ca ii place Apple
-pentru ca e inebunit dupa iphone-uri si imi povesteste orice si eu nu inteleg nimic
-pentru ca ii zic in ore sa se potoleasca si rade in continuu
-pentru ca ma enerveaza cateodata
-pentru ca si eu il enervez pe el
-pentru ca merg in fiecare zi cu el acasa
-pentru ca strigam unul la altul "fata"si ne amuza teribil chestia asta:))
Pentru ca e el si asa cum e e prietenul nostru..Multumim Andrei ca esti asa cum esti si ca ne suporti zilnic:*

vineri, 27 ianuarie 2012

Ea nu mai....

Ea nu mai scrie....Literele ii sunt straine.Nu le mai intelege sensul.Sunt mii de metafore ce ii zboara acum prin minte dar pe care nu le poate intelege...
Ea nu mai vorbeste..Cuvintele ei sunt inutile si fara tel.Nu le mai stie rostul.
Ea nu mai plange..Lacrimile ei sunt putine si le daruieste cu zgarcenie pentru ca a invatat demult ca cel care o face sa planga nu merita lacrimile ei.
Ea nu mai uraste..ii priveste pe toti in ochi dar nu-i mai uraste pentru ca urandu-i pe ei se ranea pe sine candva.
Ea nu mai picteaza..culorile i se par inutile intr-o lume alb negru in care traieste zi de zi..
Ea nu mai viseaza..visele i se par scopuri ce nu pot fi atinse.
Dar totusi ea inca spera ca intr-o zi ceva se va schimba in aceasta lume plina de oameni falsi,in care cu greu gasesti pe cineva care sa te inteleaga cu adevarat,cu greu gasesti prieteni adevarati...

duminică, 22 ianuarie 2012

O iarna de cuvinte

       Alb.Asta era tot ce vedeam.Totul e acoperit de zapada.Casele stau ingramadite parca tremurand la adierea vantului.Pe drum nu e nimeni in afar de mine si de fulgii de zapada.Dansez cu ei in cercuri albe de cristal.E atat de liniste.Toata aceasta tacere imi invaluie sufletul intr-o aura de mister.Imi pot vedea sufletul in oglindirea apelor inghetate.E acolo,singur,ma asteapta.Rade.E rasul pe care nu l-am mai auzit de multa vreme.
      M-am scufundat in tacere si l-am ascultat.Spunea povestea vietii mele pe care se pare ca o stie mult mai bine decat o stiam eu.A pastrat in el,de-a lungul anilor o multime de franturi de vise,de ganduri inutile,pe care le uitasem demult.Cunoaste atat de multe.Dar iarna n-o cunoaste.

luni, 9 ianuarie 2012

Sweet fifteen

15 ani....Prima aniversare sarbatorita pe blog.
    Si iata a mai trecut un an din viata mea.Cu bune cu rele,cu dezamagiri,cu impliniri.S-a dus un deceniu si jumatate din aceasta viata,dar parca a trecut doar o zii.
    De azi am 15 ani,de azi se  spune ca m-am maturizat mai mult decat la 14,dar dupa parerea mea sunt acelasi copil nebunatic,cu aceleasi ganduri si intrebari ce nu-i dau pace si cu mult mai multe vise.
    Sufletul meu este o pulbere de vise iar odata intrat acolo te vei ratacii printre cioburi de amintiri ce-ti vor spune mereu daca sunt fericita,daca sunt trista,daca imi pasa de tine,iar daca ai ajuns in sufletul meu poti fi sigur ca imi pasa.Odata ajuns la acea conglomeratie de amintiri,cu greu reusesti sa te indepartezi pentru ca,cu greu vei si ajunge acolo.In acel loc am pastrat doar amintiri frumoase impaturite in pulbere de sperante,de dorinte,de iluzii pentru a nu le mai pierde niciodata.Celelalte le-am pastrat in cripta uitarii a carei cheie am aruncat-o demult si sper sa n-o mai regasesc vreodata.Doamne cate poti intelege printr-un singur numar:15.Au fost 15 ani in care am zambit,am ras,m-am distrat,mi-am facut prieteni,am descoperit mastile ce le purtau unii oameni ce pretindeau a-mi fi prieteni.
    Dar cate masti poate avea un om?Nu cred ca se va gasi vreodata cineva care sa le numere pe toate.Prima impresie este de obicei una falsa.Am ajuns la maturitatea de a-i numi prieteni doar pe cei care-mi sunt aproape,pe cei pentru care as "baga mana in foc" cu adevarat,pe cei care nu ma lasa la greu,pe cei mai apropiati,ce nu doar pretind ci mi-au si fost aproape in momente grele si care,chiar daca am avut perioade in care nu ne-am mai vorbit au continuat sa ma sustina si sa le pese.Dar de ce sa ne mai miram de aceasta nepasare a oamenilor cand toti suntem asa.Fie ca vrem sau nu fiecare este nepasator la un anumit moment.
   Am ajuns la maturitatea de a nu-mi arata sentimentele fata de anumite persoane doar din simplul fapt ca au atat de multe feţe incat nu stiu pentru care dintre ele am sentimente.
   In acesti 15 ani ai existentei mele am adunat atat de multe amintiri,vise si iluzii incat nu le mai cunosc numarul.
  Intr-un final,vreau sa le multumesc adevaratilor mei prieteni ce mi-au fost alaturi in fiecare zi a existentei mele si care ma suporta zilnic.Va multumesc din suflet si va iubesc!